Nasterea lui Iisus este o tema foarte populara în operele de arta. Mai ales în Evul Mediu, când viata oamenilor se derula în functie de calendarul religios, artistii celebrau Craciunul alegând sa reprezinte diverse episoade din povestile evanghelice, referitoare la venirea pe lume a Pruncului si la primele zile din viata sa.
Dintre ele, doua momente din istoria sfânta au fost cu precadere preferate pentru a fi ilustrate: vestea data Fecioarei Maria de Arhanghelul Gabriel, aceea ca va fi mama fiului lui Dumnezeu, si nasterea lui Iisus într-un grajd din Bethlehem. Aceste reprezentari în tablouri sau sculpturi erau foarte apreciate de credinciosi, caci, privindu-le, puteau sa îsi închipuie si sa înteleaga mai bine evenimentele sacre.
Despre semnificatia Craciunului
Cel care a imaginat primul o adevarata
scena a nasterii lui Iisus a fost nu un artist, ci Sfântul Francisc din Assisi,
calugar si poet italian din secolul al XIII-lea, întemeietor al Ordinului
Franciscan. Acesta era fiul unei foarte bogate familii din orasul Assisi. Desi
ar fi putut trai o viata de huzur, Francisc, fire foarte cucernica, a renuntat
la tot pentru a deveni calugar misionar. El si-a daruit toata averea saracilor
si, îmbracându-se într-o simpla si aspra pânza de sac legata la mijloc cu o sfoara,
a început sa cutreiere Italia, pentru a explica prin poezii oamenilor simpli
semnificatia Bibliei.
În Ajunul Craciunului din anul 1223, Francisc a ajuns în orasul Greccio. A
vazut ca, desi lumea se pregatea de marea sarbatoare ce urma, putini întelegeau
miracolul despre care se vorbeste în Biblie ca s-a întâmplat la Bethlehem.
Astfel, inspirat de vederea ciobanilor care pasteau oile pe câmp, el s-a gândit
ca tuturor le va fi mai usor sa mediteze la semnificatia Craciunului daca vad
cu ochii lor scena nasterii. Si astfel, într-o gura de pestera din marginea
unui deal din apro-pierea orasului, Francisc a amenajat o iesle cu paie în care
a pus o papusa de lemn, iar lânga ea, o mica statuie a Fecioarei. A chemat
acolo, sus, pe toti locuitorii din Greccio, rugându-i sa-si aduca nu doar
familiile, ci si animalele. Legenda Sfântului Francisc spune ca, în momentul în
care calugarul a început sa se roage, cerul noptii, pâna atunci înnorat, s-a
umplut de stele. Slujba tinuta în biserica naturii a fost divina, caci ieslea
improvizata în deal a radiat deodata de o lumina puternica, facând ca toate
animalele aduse pe deal sa se apropie de ea. Toti cei de fata s-au cutremurat,
caci au simtit miracolul nasterii lui Iisus si promisiunea salvarii lumii pe
care el o întruchipa.
Recrearea scenei nativitatii
Ideea Sfântului Francisc s-a raspândit repede peste tot în lume, realizarea unei scene a Nativitatii devenind nu doar o traditie religioasa practicata în biserici, ci si o forma de arta. De-a lungul secolelor, traditia s-a raspândit din Italia în Franta si Germania, apoi din Europa în lume. Scena nasterii lui Iisus în sculpturi sau tablouri a devenit o prezenta întâlnita oriunde se celebreaza Craciunul si fiecare opera reflecta mediul în care s-a nascut si a crescut artistul, cultura tarii sale.
Desi artistii au
urmat întotdeauna povestea Craciunului asa cum apare în Evanghelii adesea,
pentru un plus de autenticitate, ei au adaugat în operele lor elemente care nu
se afla în paginile acestor carti. De exemplu, nu sunt mentionate în Biblie
animalele aflate în grajdul în care s-a nascut Iisus, dar aceasta nu i-a împiedicat pe artisti sa îsi închipuie în
scena, lânga patutul de paie improvizat în iesle, figurile blânde ale va-cilor,
magarilor sau oilor. Alteori, personaje reale din epoca, care au angajat
artistul pentru realizarea tabloului, sunt portretizate sub chipul regilor magi
sau al pastorilor veniti sa îl vada pe Iisus. Un alt detaliu interesant este
faptul ca Fecioara Maria însasi pare sa fie un personaj autentic, pentru ca, în
operele medievale, ea este înfatisata mereu purtând rochii dupa moda reginelor
vremii. În tarile africane, Nativitatea are un aer aparte. Personajele
Craciunului sunt sculptate în lemn exo-tic, negru, de esenta tare, în stil
inconfundabil
african: primitive, subtiri, înalte, cu forme ascutite si podoabe colorate de
scoici.
Nasterea lui Iisus, o poveste pentru toti copiii
Pentru ca celebreaza venirea pe lume a unui bebelus, chiar daca e a unuia ceresc, Craciunul este o sarbatoare care se adreseaza în special copiilor. Acestia, în general, asteapta cadouri de la Mosul, pentru ca au fost cuminti si au învatat bine, dar putini cunosc semnificatia religioasa a sarbatorii.
Realizarea unei scene a Nativitatii este de mare ajutor în întelegerea povestii Craciunului si, în acelasi timp, este si o activitate foarte distractiva. Dupa ce vor asculta povestea nasterii lui Iisus, cei mici pot crea, asemenea lui Francisc din Assisi, o astfel de scena într-o simpla cutie de carton. Un tub de carton taiat pe jumatate poate servi de iesle si câteva figurine de jucarie pot rezolva întruchiparea personajelor. O papusica-bebelus culcata în tubul de carton îl poate reprezenta pe Iisus, iar pe Fecioara, o printesa; orice figurina de personaj masculin este bine-venita pentru a-i reprezenta pe Iosif si pe cât mai multi dintre pastori si regii magi. Pentru a juca rolul animalelor din jurul ieslei, orice aduce a animalut este perfect! Daca nu sunt suficiente figurine, cei mici le pot desena pe o hârtie mai groasa, le pot colora, apoi decupa si sprijini de marginile cutiei, în jurul bebelusului. Realizarea acestei scene este un bun prilej pentru ca micutii sa retina numele personajelor biblice si numele orasului unde s-a nascut Iisus, familiarizându-se astfel cu o poveste religioasa extrem de importanta în civilizatia si cultura europeana.