Draga mea educatoare,
Dragi părinţi,
În luna decembrie, al patrulea număr al revistei Pipo ne poartă în lumea poveştilor spuse la gura sobei,
de blânzi şi dragi bunici, în decorul atât de potrivit al pregătirilor pentru venirea lui Moş Crăciun.
Prima fişă - poezia Seara poveştilor de Tincuţa Horonceanu Bernevic.
Obiective urmărite:
• introducere în atmosfera de poveste, care va străbate întregul număr al revistei;
• familiarizarea cu o parte dintre aspectele caracteristice anotimpului iarna (vânt, zăpadă);
• cultivarea dragostei şi a preţuirii pentru bunică/bunici şi poveştile nepreţuite spuse de aceştia.
Precizări metodice:
• prima etapă: recitarea model (întreaga poezie) şi discutarea înţelesului unor
cuvinte/expresii/sintagme (argintie, linişte deplină, firul de poveste, timpu-n urmă a rămas, pe
furiş);
• a doua etapă: se împarte poezia în fragmente logice (în acest caz avem patru strofe) şi fiecare
fragment e recitat de adult şi repetat de copil, având grijă ca de fiecare dată când se adaugă un
fragment să fie recitat împreună cu anteriorul;
• a treia etapă: se recită întreaga poezie de către copil sau, în cazul unei grupe de copii, de unul
sau mai mulţi copii, pe rând. De asemenea, se poate încerca şi o recitare pe roluri.
• ultima etapă: fixarea/reamintirea titlului poeziei şi a autorului, discutarea mesajului.
A doua fişă – fişa-poveste: Bucuria Crăciunului de Anca Vodiţă şi Crăiţa Georgescu.
Obiective urmărite:
• familiarizarea copiilor cu noţiunea de carnaval şi, în special, cea de carnavalul costumelor;
• introducerea copiilor în atmosfera sărbătorilor de iarnă, îndeosebi în atmosfera legată de
momentul venirii Moşului;
• cunoaşterea unor modalităţi uşoare de alcătuire a unei costumaţii pentru carnaval (din obiecte şi
materiale aflate la îndemână în casă);
• reabilitarea imaginii lui Grom, ca simbol al Crăciunului care poate transforma, ca prin farmec,
răul în bine.
Precizări metodice:
• se foloseşte imaginea pentru a-i familiariza pe copii cu textul citit şi pentru a-i ajuta să
vizualizeze faptele prezentate în poveste;
• cuvintele pe care considerăm că nu le ştie copilul vor fi explicate concomitent cu lectura
textului, apelându-se la sinonime;
• nu uităm, la sfârşit, să recapitulăm: cum s-a numit povestea, care au fost personajele poveştii,
care a fost firul poveştii şi deznodământul acesteia (aici putem face legătura şi cu poezia din fişa
1).
A treia fişă este rezervată exerciţiilor din domeniului matematic şi poartă un nume potrivit cu
momentul pregătirolor pentru sărbătorile de Crăciun, respectiv: Febra prăjiturilor.
Obiective urmărite:
• consolidarea număratului în limitele 1 – 8, utilizând atât număratul, cât şi punerea în pereche;
• consolidarea scrierii cifrelor corespunzătoare, în intervalul 1-8;
• verificarea înţelegerii noţiunilor legate de numeralul ordinal (primul, aldoilea, al treilea...), de
poziţii spaţiale (sus, jos) şi de formele geometrice (dreptunghi, triunghi, pătrat, cerc);
• colorarea unui tablou-reţea, după indicaţiile din legendă, şi descoperirea, la final, a semnificaţiei
imaginii.
Precizări metodice:
• se porneşte de la ceea ce îi atrage atenţia în mod deosebit copilului pe fişă;
• se citeşte sarcina şi se urmăreşte realizarea ei, în etape succesive;
• dacă nu ştie să scrie cifrele, copilul va desena tot atâtea buline câte elemente a numărat.
Fişa a patra. E timpul să ne fixăm cunoştinţele de matematică şi să ne jucăm cu ele!
Obiective urmărite:
• consolidarea număratului în limitele 1 – 8;
• consolidarea scrierii cifrelor 7 şi 8, după model şi cu sprijin (pe linie punctată), în spaţii
corespunzătoare (de matematică!);
• memorarea unor versuri jucăuşe, care pot fi oricând prilej de joacă şi de învăţătură.
Precizări metodice:
• se citesc întâi imaginile şi apoi se trece la realizarea sarcinilor;
• la scrierea cifrelor se urmăreşte modul în care se ţine creionul în mână, poziţia mâinii faţă de
corp atunci când copiii scriu şi sunt ajutaţi şi încurajaţi să respecte reperele date (liniile
punctate, pătrăţelele etc.);
• se colorează elementele componente ale jetoanelor, se numără şi, apoi, se aşează jetoanele la
colecţie;
• citim model şi învăţăm versurile, aşa cum ştim că se învaţă, de regulă, orice poezie;
• ne jucăm cu cele şapte culori ale curcubeului, dar şi cu ceasul, folosindu-ne de contextul dat de
versuri sau inventăm noi jocuri despre/cu acestea.
Fişa a cincea este fişa dedicată activităţii practice. Un bun prilej pentru a face un Norişor cu daruri.
Informaţii utile:
• materiale de lucru: un burete de baie (din plasă de plastic), hârtie de ambalaj, cutiuţe de carton
mici, şnur colorat, agrafe de plastic;
• lucru în etape, urmărirea etapelor şi descifrarea lor după imaginile prezentate.
Precizări metodice:
• încurajaţi, sprijiniţi şi, totodată, supravegheaţi copilul când descifrează etapele şi în timpul
executării acţiunilor cerute;
• alegeţi, împreună cu copilul, locul unde va fi plasat norişorul cu daruri în camera lui;
• încurajaţi-l să observe reacţiile celor din jur la vederea norişorului cu daruri şi să vă
povestească.
Fişa a şasea, prezentată cu numele La carnaval, reia o serie de aspecte abordate deja în povestea din
fişa 2 (costumele de carnaval şi recuzita celor patru prieteni: Pipo, Suzi, Dodo şi Grom) şi insistă pe
executarea unor elemente grafice.
Obiective urmărite:
• colorarea, cu acurateţe, a unor elemente nominalizate în sarcină (purceluşii, pălăria şi pelerina
lui Suzi, obiectele de recuzită care îi aparţin lui Suzi, costumul lui Pipo etc.);
• colorarea unor elemente, conform unor recomandări precise (cu culoarea..., după cum îţi arată
bulinele, respectând alternanţa culorilor, după model/în oglindă).
Precizări metodice:
• liniile care ajută la umplerea suprafeţelor prin colorare se trasează întotdeauna pornind de la
stânga la dreapta şi de sus în jos (aşa cum şi în caiete sau pe orice foaie de lucru scriem de la
stânga la dreapta şi de sus în jos), fără a lăsa, pe cât posibil, spaţii între ele, pentru a acoperi
uniform spaţiul de lucru;
• înainte de a executa sarcinile care cer scrierea/trasarea/colorarea unor elemente, se va face
pregătirea mâinilor pentru scris/desenat, utilizând mişcări uşoare, de încălzire: închidem şi
deschidem pumnii, rotim încheieturile mâinilor, batem palmele ca la spectacol etc.
Fişele şapte şi opt reprezintă două fişe-joc în care copiii sunt invitaţi să repete ce au învăţat, îndeosebi
număratul în limitele 1 - 8 şi cifrele corespunzătoare, dar şi să înveţe sau să îşi fixeze o serie de lucruri
despre iarnă şi despre fenomenele/elementele specifice acesteia (brazii, oamenii de zăpadă).
Obiective urmărite:
• cunoaşterea/fixarea unor cunoştinţe legate de anotimpul iarna (brazii, zăpada, oamenii de
zăpadă), cu ajutorul contextelor create de imagini şi de versurile poeziilor/ghicitorilor date;
• fixarea număratului în limitele 1-8 şi a corespondenţei între cifră şi numărul elementelor
numărate;
• trasarea unor linii drepte, după model şi cu sprijin (desen în etape: Lupul)
• trasarea unor elemente ale decorului: fulgi, morcovul-nas, nasturi, fără puncte de sprijin;
• memorarea unor versuri jucăuşe, care pot fi oricând prilej de joacă şi de învăţătură.
Precizări metodice:
• se citeşte întâi imaginea şi apoi se trece la realizarea sarcinilor, pe rând, începând de la ceea ce îi
atrage atenţia copilului în mod deosebit;
• înainte de a executa sarcinile care cer scrierea/trasarea unor elemente, se va face pregătirea
mâinilor pentru scris/desenat, utilizând mişcări uşoare, de încălzire: închidem şi deschidem
pumnii, rotim încheieturile mâinilor, batem palmele ca la spectacol etc.
• liniile se trasează întotdeauna pornind de la stânga la dreapta şi de sus în jos;
• la sarcinile care implică numărat, întâi se identifică şi se încercuieşte grupa de obiecte asemenea
şi apoi se numără fiecare element în parte din cadrul acesteia;
• citim model şi învăţăm versurile, aşa cum ştim că se învaţă, de regulă, orice poezie.
Fişa nouă este fişa bandă-desenată. Tema Năravul din fire, n-are lecuire preia ideea pregătirilor şi a
costumării prietenilor noştri pentru carnaval (din fişa 2, fişa-poveste) şi, schimbând puţin finalul, dar şi
costumul/costumele lui Grom, încearcă să dea copiilor o lecţie de viaţă, preluată din literatura populară
orală, un proverb care constituie, de altfel, chiar titlul fişei.
Obiective urmărite:
• cunoaşterea efectelor unor fapte/comportamente nerecomandate de adulţii din jurul lor
(minciună, prefăcătorie, lăcomie);
• exersarea citirii poveştilor tip bandă desenată.
Precizări metodice:
• urmăriţi împreună cu copilul fiecare secvenţă a fişei, parcurgând-o cu ochii, dar şi cu degetul;
• discutaţi la sfârşit fapta lui Grom.
Fişa a zecea este o fişă în care copiii se întâlnesc cu patru scene reprezentative din povestea Turtiţa şi
sunt încurajaţi să dezbată detalii de tipul: numele poveştii, numele personajelor, momentele din poveste
reprezentate în imagini şi ordinea lor etc. Coloratul nu va pune probleme niciunei categorii de vârstă,
aşadar, nu avem decât să ne aplecăm cu drag asupra imaginilor şi să rezolvăm împreună fişa!
Seria de 4 fişe concurs detaşabile (de la mijlocul revistei) urmăreşte de această dată trecerea în revistă
a următoarelor aspecte:
• trăsături/elemente caracteristice ale anotimpului iarna, dar şi ale celorlate anotimpuri: nori, fulgi
de zăpadă, crenguţe de brad, oameni de zăpadă, dar şi pomi înfloriţi, ghiocei, culegerea merelor
coapte din livadă, jocul cu coarda în poieniţa cea verde şi însorită etc.;
• număratul în limitele 1 – 8 şi scrierea cifrelor corespunzătoare;
• trasarea, cu sprijin şi/sau după model, a liniei oblice (crenguţe de brad);
• trasarea liberă a literelor corespunzătoare sunetelor iniţiale ale unor cuvinte reprezentate prin
desen şi alcătuirea, respectiv citirea, astfel, a cuvintelor care denumesc cele patru anotimpuri
sau a unor personaje din poveşti cunoscute (lup, vulpe, iepure);
• completarea unor desene în oglindă (oameni de zăpadă);
• colorarea diferitelor elemente/aspecte cunoscute din contextele cu care au fost deja familiarizaţi
în revistă.
De asemenea, nu uităm că fişele-concurs sunt foarte importante pentru concursul Un an alături de
Pipo, că ele trebuie lucrate cu atenţie, pentru a fi cât mai corect rezolvate şi că ele trebuie să aibă
menţionat, în colţul din stânga-sus a seriei respective, numele şi prenumele copilului căruia îi aparţine
revista.
Totodată, vom avea grijă să îi dăm copilului timpul care îi este necesar pentru rezolvare, să îl încurajăm
şi să îl apreciem şi, mai mult chiar, să îl ajutăm să înţeleagă că este necesar să revenim asupra
rezolvărilor, mai ales atunci când este vorba de un concurs la care participăm.
Fişa a unsprezecea continuă seria de litere cu care urmează să fie familiarizaţi copiii de-a lungul unui
an de zile şi se opreşte la litera C (de la carnaval) şi partenera ei, G..
Informaţii utile:
• versurile jucăuşe şi simple ale Tincuţei Horonceanu Bernevic ne ajută să descoperim cât mai
multe cuvinte care încep cu aceste sunete;
• imagini sugestive - un bun suport pentru discuţii despre contextul de care poate fi legată
învăţarea celor două litere: C şi G..
Precizări metodice:
• încurajaţi şi, totodată, supravegheaţi copilul când decupează şi colorează cele două jetoane cu
literele C şi G; puneţi jetoanele la colecţia de jetoane-litere;
• jucaţi-vă împreună cu copilul: Să arătăm litera C/G de câte ori o întâlnim în text, Câte cuvinte
care încep cu aceste litere ştie fiecare? Cine ştie mai multe? Cunoaştem vreo persoană dragă
nouă al cărei nume începe cu sunetul C sau G?
Fişele doisprezece şi treisprezece se concentrează asupra cunoaşterii LUPULUI şi a clarificării
noţiunii de haită, în diferite contexte-suport.
Informaţii utile:
• cunoştinţe legate de alcătuirea corpului lupului, de modul în care trăieşte, se dezvoltă şi
relaţionează cu ceilalţi, despre viteza cu care aleargă etc.
Precizări metodice:
• se folosesc imaginile pentru a facilita copiilor înţelegerea cunoştinţelor legate de lup şi haită.
În fişa paisprezece (de această dată, pe patru pagini!), copiii se reîntâlnesc cu prietena lor Inuka şi cu o
serie de poveşti, mai mult sau mai puţin cunoscute, cu scopul de a învăţa alfabetul.
Obiective urmărite:
• familiarizarea cu unele poveşti sau recunoaşterea unora cunoscute deja;
• desprinderea sunetului/literei iniţiale dintr-un cuvânt (numele poveştii);
• trasarea literelor alfabetului, dupa model;
• memorarea unor ghicitori sau a unor versuri care reiau laitmotive semnificative ale poveştilor
reprezentate în imagini.
Precizări metodice:
• se folosesc imaginile pentru a facilita copiilor descoperirea poveştilor abordate;
• cuvintele pe care considerăm că nu le ştie copilul vor fi explicate concomitent cu lectura
textelor, apelându-se la sinonime;
• înainte de a executa sarcinile care cer scrierea/trasarea unor elemente, se va face pregătirea
mâinilor pentru scris/desenat, utilizând mişcări uşoare, de încălzire: închidem şi deschidem
pumnii, rotim încheieturile mâinilor, batem palmele ca la spectacol etc.
• liniile se trasează întotdeauna pornind de la stânga la dreapta şi de sus în jos;
• nu uităm, la sfârşit, să recapitulăm literele alfabetului şi cu ce sunet începe denumirea fiecărei
poveşti reprezentate.
Fişa a cincisprezecea este fişa-suport pentru învăţarea limbii engleze.
Desenele sprijină învăţarea versurilor foarte simple, iar tema aleasă este în acord cu tema de bază a
revistei: COSTUMELE de CARNAVAL.
Fişele şaisprezece şi şaptesprezece sunt fişe-joc, în care revine laitmotivul poveştilor (de data aceasta
Scufiţa Roşie şi Cei trei purceluşi). Fişele solicită în mod deosebit atenţia copilului. E vorba practic de
un labirint, cu câte 2 opţiuni pentru fiecare din cele trei personaje (purceluşi) şi de un joc de
descoperire a diferenţelor într-un tablou reprezentativ pentru povestea Scufiţei Roşii. Încă un prilej să le
vorbim copiilor de costume şi recuzită, de alegeri şi decizii, de fapte bune şi fapte rele etc.
Precizări metodice:
• încurajaţi copiii să parcurgă cu răbdare fiecare traseu în parte şi să îl descopere pe cel bun;
• luaţi, împreună, fiecare element al imaginii de deasupra şi verificaţi dacă există şi în imaginea
de dedesubt şi dacă este asemenea; apoi, număraţi diferenţele!
Fişa optsprezece este tot o fişă-joc, fişa tip puzzle, în care, de această dată, în acord cu tema numărului
revistei, este adus în atenţia copiilor un aspect dintr-o altă poveste cunoscută: Capra cu trei iezi.
Precizări metodice:
• luaţi, împreună, fiecare imagine-puzzle din partea de jos şi încercaţi să o suprapuneţi (mental)
peste imaginea de ansamblu din partea de sus; urmăriţi detaliile legate de culoare, poziţie a
elementelor reprezentate etc.
Fişa nouăsprezece, ultima din acest număr al revistei, revine la personajul atât de prezent în poveştile
copilăriei, LUPUL, despre care şi ei au învăţat deja multe lucruri. Împreună cu dumneavoastră vor
descoperi care sunt fiinţele care se tem de acesta şi de ce. Cred că puteţi discuta mult mai multe aspecte
aici, la sfârşit de revistă:
• dacă ne plac poveştile şi de ce sau care dintre ele;
• cine (dintre cei apropiaţi) ne spune poveşti frumoase şi ce înseamnă a spune frumos o poveste;
• dacă am prefera un costum anume, în cazul în care am participa la un carnaval;
• dacă ştiu cum mi-aş confecţiona costumul ales pentru carnaval etc.
Aşadar, SUCCES!
Echipa Pipo
pipo@cdpress.ro
www.pipo.ro